THE EVOLUTION OF THE STORE – 1940-1999

Lăsați-vă captivați de magazinele timpului cu lista noastră de redare de la sfârșitul secolului 20!

Lipsa de hrană în Europa, în timpul războiului, a fost cea care a creat baza pentru reduceri? Foarte posibil! Sau puterea scăzută de cumpărare a unei populații învinse a fost cea care a generat această idee în mintea fraților Albrecht? Aproape sigur! Când Théo și Karl Albrecht au preluat micul magazin de 100 m2 al mamei lor în 1946, nimeni nu se aștepta ca ei să schimbe radica lumea de retail; dar exact asta au făcut…

Cu mâinile lor forțate inițial din cauza cantităților limitate de produse, frații au fost inspirați de frugalitatea postbelică din Germania și au decis în favoarea minimalismului, decât pentru outletul modern, inovator pe care l-au sperat atunci când au preluat afacerea. Viața în Germania de după război a fost dificilă și a format modul în care frații au făcut afaceri. Ei aveau puțini bani și își puteau permite să ofere doar articole necesare, de bază. Totuși, lucrurile s-au schimbat pentru cei doi frați destul de accidental atunci când au dat peste un model de afaceri strălucit: să furnizeze articole de bază la un preț ieftin, iar oamenii vor veni. Au început să reducă costurile și deșeurile chiar de la început, iar asta a inclus eliminarea ceea ce fusese o priveliște obișnuită în magazinele alimentare până atunci: lucrătorul la tejghea. Frații Albrecht au preluat tradiția americană de autoservire, permițându-le să reducă costurile în continuare. Aceasta este o practică pe care Aldi o folosește și astăzi, având clienții care își ambalează propriile cumpărături!

Supermarketurile din Statele Unite s-au propagat rapid odată cu creșterea proprietății auto și a dezvoltării suburbane după al doilea război mondial. Câțiva ani mai târziu, au început să se dezvolte în hipermarketuri pe tot globul, împingând modelele anterioare la extrem. În Franța, lanțul de supermarketuri Carrefour a înființat primul dintre acești noi giganți în Sainte-Geneviève-des-Bois. Acest nou format a constat din 18 case automate cu benzi transportoare, 400 locuri de parcare, o stație de benzină, șiruri de cărucioare de cumpărături, o mulțime de oferte speciale și prețuri mici. Însă, mai presus de toate, produsele proaspete, alimentele, textilele și aparatele de uz casnic toate sub același acoperiș au creat combinația perfectă de alegere și confort. Experiența clienților s-a îmbunătățit pentru o populație activă care nu avea timp să piardă și dorea totul sub un singur acoperiș. Cu zilele de lucru tot mai lungi, a venit și timpul să se ia măsuri cu privire la orele de deschidere a magazinului. În 1946, lanțul de magazine „7 Eleven” a introdus primul program prelungit de la 7:00 până la 23:00 și celebrul text „șapte zile pe săptămână”, revoluționând experiența clienților.

În plus față de aceste schimbări privind plățile, această perioadă a cunoscut, de asemenea, o schimbare profundă în abordările de marketing, care au devenit din ce în ce mai țintite. În special, prin încorporarea simțurilor și metodelor de activare a acestora, marketingul senzorial a început dezvoltarea „personalizării” inovatoare.

În ceea ce privește atmosfera, unele magazine au deprins obiceiul de rula muzică în timp ce clienții lor își fac cumpărăturile, cu scopul de a-i distra și, desigur, de a-i încurajeze să rămână cât mai mult timp posibil în aceste noi spații. Totuși, resursele tehnologice ale timpului au însemnat că magazinele de vânzare cu amănuntul trebuiau să angajeze pe cineva care să se ocupe de difuzarea continuă a muzicii. Aici a apărut Muzak (precursorul Mood Media), iar în 1954 a inventat prima casetă muzicală fără sfârșit care a acoperit „automat” durata experienței la cumpărături.

În 1992, Abercrombie & amp; Fitch a devenit unul dintre cei mai mari jucători în acest domeniu, când au repoziționat compania pentru a se concentra pe marketingul senzorial. Combinând iluminatul, muzica și semnăturile olfactive, punctele de vânzare au devenit exemple reale de atracție, iar rezultatele vânzărilor au crescut semnificativ, acordând o însemnătate și mai mare importanței ambientului în-magazin, marketingului senzorial și impactul acestuia asupra consumului global.

În Franța, Mood Media a reînnoit designul sunetului prin crearea de liste de redare personalizate , cu Celio și Sephora ca primii săi clienți. Acest fapt a implicat lucrul la direcționarea țintită a clienților și furnizarea de muzică care să se potrivească așteptărilor lor. La începutul anilor ’90, de asemenea, au apărut primele ecrane pentru punctele de vânzare, în principal în scopuri publicitare, care s-au răspândit larg în anii 2000, cu o utilizare cu totul diferită.

Marketingul senzorial permite „distracția” clientului la punctul de vânzare, dar acest lucru nu împiedică retailerii să-și pună o întrebare simplă și extrem de importantă: cum îi faci pe clienți să revină în magazin? Industria aeriană, condamnată la creșterea concurenței ca urmare a dereglementării, a oferit primul răspuns. În 1981, American Airlines a lansat programul Frequent Flyer, o schemă de recompense pentru cei mai buni clienți ai săi.

S-a răspândit rapid în alte sectoare, începând cu industria hotelieră (Holiday Inn și Marriott – 1983), în cadrul închirierilor auto (National Rental Car – 1987) până la Groupe Casino și „Club Avantage”. Alte nume mari din comerțul cu amănuntul francez au urmat imediat, cum ar fi Galeriile Lafayette și BHV la începutul anilor 2000.

A devenit una dintre provocările majore într-o lume consumeristă hotărâtă, în care concurența este din ce în ce mai acerbă, iar stocarea datelor digitale progresează zilnic. Clienților li se oferă posibilitatea de a beneficia de oferte de reducere care le permit să achiziționeze un produs gratuit, ca recompensă pentru achizițiile lor anterioare! Ce experiență!